Powered By Blogger

Lista mea de bloguri

Persoane interesate

joi, 30 decembrie 2010

Hot winter

Lumanari de speranta pluteau gingase la ferestrele cu flori de gheata a miilor de imobile decorate ca pentru o asa sacra sarbatoare.
Glasuri fantomatice pluteau prin aer ducand cu ele cuvinte dulci prevestind nasterea lui Hristos.Totul e alb si mii de suflete se plimba pe tentaculele inzapezite ale orasului cantand duios ce-a mai importanta sarbatoare.Pe geamurile caselor plutind aburi de turte cu nuca si miros de friptura impletit cu fir de sarmale in frunza de vie, prin coltul ferestrei pandind sfios bradul unul din importantele simboluri ale acestei sarbatori care te ametea cu mirosul lui verde si frumusetaea lui data de luminitele si girlandele multicolore globurile asezate haotic si steaua din frunte.
Ninge ca in vis fulgi firavi de nea imbracand feeric copacii aceste cristale de gheata invadand parul oracarei adolescente nebune care in loc sa se afle la caldura sobei ratacea ca perduta afara de mana cu un tanar indragostit ea nu simtea frigul si desi toata lumea se grabea sa ajunga acasa ea se plimba alene zambind si calcand usor pe acel covor alb construit cu atentie dansand in ploaia fulgilor de nea crengile copacilor o vegheau cu uimire deoarece era speciala arata ca si Craiasa Zapezii si se vedea ca se simte speciala prin zambetul ei colorat si ioncenta de care dadea dovada nu era greu sa vezi ca ochii caprui ii straluceau ca doua stele dar precum totul are un sfarsit drumul fericirii se terminase iar fata era pe punctul de a urca in casa o imbratisare puternica incat nici vantul nu ii putu deslipi pentru cateva momente un sarut rece pe petalele ei de trandafiri roz ca bujorii si dulci ca mierea ea intra zapacita in casa unde caldura si mirosurile imbietoare o ademeneau soptindu-i desi destul de mare incat sa nu mai creada in povestea cu Mos Craciun care ii aduce cadouri sub brad se gandeste la aceasta legenda zambind si aseaza langa brad niste fursecuri si un pahar mare cu lapte cald filmele de craciun captandu-i toata atentia armonie liniste si pace dar mama pleca de langa ea o clipa sa de-a un telefon ciudat...peste cateva minute in imbulzeala glasurilor colindatorilor de pe scara suna cineva la usa, cu zambetul pe buze raspund si raman paralizata in pragul usii mama ma intreaba de ce nu il las sa intre era ciudat era aici si nu era invitat de mine ci de mama ne asezam dinnou pe pat uitandu-ne la filme era o atmosfera de vis si un cadou de craciun ca un curcubeu cu mi de luminite era momentul meu .Dar uitandu-ma la film am adormit in cele mai orcotitoare brate innecata de un parfum exotic ametitor dimineata fiind trezita de un sarut pe frunte si de venirea lui Mos Craciun se presupunea ca trebuie sa ne descidem cadourile in familie si nici un membru mai sau mai vechi nu putea fi exclus.

marți, 14 decembrie 2010

un porumbel liber dar incatusat in sentimente

Merg pe acestă potecă sacră a visurilor, investighez stâlpii ce staționează în trecut împăienjeniţi de atâta vreme şi prin atâta încâlceala de vorbe spuse în vânt te vad pe tine îngropată în minciună. Chitara nu mai bate în același ritm romantic cântându-ţi dulce, ea sa ofilit de mult ai aruncat-o crezând ca nu iți este de folos ...
         Şi poate lumea are dreptate ești o egoistă te gândești numai la tine acționând întotdeauna spontan, o pasare căreia ia fost frica să zboare așa că sa lăsat purtata pe brațele imense ale lumii, crezând în iluzii, crezând că sunt propriile ei gânduri şi că nu este influențată de nimeni. Dar de fapt nici ea nu știa exact ce vroia acum ceva, peste o clipă alt ceva Şi totuși în câteva subiecte era ca o ușa încuiată cu 100 de lanțuri şi 1000 de chei naivă deoarece nu a crezut că cineva ar putea-o ajuta şi înțelege, ca un miel la taiere îşi croia drum prin lanul de secară. Într-un timp inima îi pulsa cu putere pentru o epavă în vremea aceea spunea că iubește dar acum privind din umbră la atunci se întreabă cum putea susține așa un lucru prostesc, daca ea visa cu ochii deschiși la alt ceva. Şi după cum sa rugat a scăpat de aceea povara ea este acum într-o camera sumbra de 4/4 fierul gratiilor astupându-i ura, frica, teama, dorul. Dar daca pana atunci totul era o joaca şi un vis frumos pentru tine s-a întâmplat inevitabilul iar cerul revoltat a căzut pe tine. Dintr-o prostie ai uitat să iubești în general trăind doar pentru interesul propriu. Ridici mâinile la cer şi te întrebi cu ce ai greșit. O picătură, o lacrimă, potopul, ploaia parcă te împinge înapoi în cenușa din care ai venit şi atunci iți dai seama terminată că pentru orice faptă de care deși te căiești ar trebui să fi pedepsită... un nou start ar fi bine venit dar asta te ajută doar să evoluezi într-un fluture splendid trecând cu ușurință de labirintul cu flori, dar nu face larva de odinioară mai frumoasă şi nu te ajută să iți repari greșelile din trecut să recâștigi trandafirul albastru pe a cărui petale te-ai odihnit de atâtea ori si iți e şi frica să te mai apropii de el. Prin infantilele tale gesturi ai putea să îl ofilești de tot... ce-a mai frumoasă floare, ce-a mai rară, ce-a mai scumpă intr-o clipă s-ar transforma în scrum... în fum. Iar tu ai bate naivă din aripi sperând precum un copil că totul se repară dar nu e așa. Odată cuțitul înfipt, în petala de trandafir rămâne o gaură mare şi neagră şi chiar dacă vrei să o lipești cu scoci fisura rămâne şi încă doare iar în curând petala se ofilește şi cade.
         De aceea necesită tandrețe, toată atenția pe care o merită tot ce este al ei, iar tu i-ai oferit până acum doar opusul crezând că nu îi mai pasă că nu vorbește despre tine în micul univers al florilor şi insectelor... dar de fapt nu era așa şi ști prea bine după cum a zis-o si el o dată printr-un cântec:
"You should know, everywhere I go
You're always on my mind, in my heart
In my soul, Baby

(Chorus)
You're the meaning in my life
You're the inspiration
You bring feeling to my life
You're the inspiration
Wanna have you near me
I wanna have you hear me sayin'
No one needs you more than I need you"

         Neajutorată acum pleci capul în pământ sperând că o să treacă, că o sa fie ca înainte, dar viitorul nu poate să fie precum trecutul şi nu poţi fura din trecut zâmbete aducându-le în viitor, gânduri macabre îţi invadează neuronii stai şi nu şti ce să faci şi suspini şi îl vrei dar nu îl ai… iar clopotele iți prevestesc soarta: Ești un porumbel liber dar încătuşat în sentimente ce nu o să te lase niciodată în pace, mustrări şi regrete...