Citesc niste versuri triste dintr-un refren cu o melodie ce te face sa plangi citesc incerc sa incurajez aceasta poveste trista sa aduc o nota de frumusete de speranta de veselie ,dar orice as face oricat as incerca nu mai am ce face trebuie neaparat sa accept ca aceasta este situatia ,o poveste trista despre 2 ingeri ce se iubeau nespus de mult dar unul din ei s-a transformat in demon ,incetul cu incetul rupandu-i aripile negre ingerului odinioara iubit ...ingerul cazu cu putere din rai in iad ,cu aripile rupte nu mai avea cum sa ajunga niciodat la demonul iubit sa incece sa-l schimbe si statea acolo singura putrezea in infern , reluand toate cilpele frumoase printre ochii minjiti cu rimelul negru scurs pe obraji cu rujul rosu pe buze hainele ei albe se facura negre ...unghiiile la fel si se si marira ...aripile frante capatara o frumusete rara a iadului ...negre mari inflorite pacat de tristetea fetei care poarta acaste aripi pacat de ceea ce o fost o data ceea ce ia mai ramas sunt amintirile pe care unlele le regreta ,altele nu si vocea suava care mai incalzeste locul acela rece ..golul de gheata din inima ei de fiecare data cand deskchidea gura sa cante fluturasi colorati ies din cristalele glasului ei ...dar acum vantul rece bate prin parul ei lung ..si frigul existential ii cuprinde tot corpul dar ea cu lacrimi in ochi inca mai spera ca intr-o zi demonul se va preschimba in inger si se va cobora sa o salveze...
